abitație
/a.bi'ta.ʦi.e/Etimologie
Din franceză (droit d')habitation. Confer latină habitatio.
Definiții
- (jur.) drept de folosință a unei case de locuit care este proprietatea altuia.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | abitație | — |
| genitiv-dativ | abitației | — |
| vocativ | abitațio | — |
| articulat | abitația | — |