← înapoi la căutare

aberație

/a.beˈra.ʦi.e/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din franceză aberration < latină aberratio.

Definiții

  1. abatere de la ceea ce este normal sau corect.
  2. defecțiune a unui sistem optic, care duce la obținerea unor imagini neclare, deformate etc.
  3. ceea ce este inadmisibil, absurd; absurditate, inepție, prostie.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativaberațieaberații
genitiv-dativaberațieiaberațiilor
articulataberațiaaberațiile

Sinonime: 1: eroare, abatere, deviație, 3: rătăcire, elucubrație, infracțiune

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică