aba
/aˈba/Etimologie
Creație expresivă.
Definiții
- (înv.) (în propoziții interogative) exprimă mirarea sau atrage atenția cuiva când i se vorbește.
Creație expresivă.
Din turcă aba < arabă عَبَاءَة.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | aba | abale |
| genitiv-dativ | abalei | abalelor |
| articulat | abaua | abalele |
Sinonime: dimie, pănură, (pop.) suman, (reg.) saiac, zeghe
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică