așezământul
/a.ʃe.zəˈmɨn.tul/Etimologie
Din așezământ.
Definiții
- forma de singular articulat pentru așezământ.
Din așezământ.
Din a așeza + sufixul (ă)mânt.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | așezământ | așezăminte |
| genitiv-dativ | așezământului | așezămintelor |
| vocativ | așezământule | așezămintelor |
| articulat | așezământul | așezămintele |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică