← înapoi la căutare

țuicări

/ʦuj.kə'ri/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din țuică + sufixul -ări.

Definiții

  1. (v.refl.) a bea țuică, a se cinsti cu țuică; a se țuicui.

Declinare

CazSingularPlural
verbțuicăreațuicăreau

țuicar

/ʦuj'kar/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen masculin

Etimologie

Din țuică + sufixul -ar.

Definiții

  1. fabricant sau negustor de țuică.
  2. (fam.) băutor de țuică.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativțuicarțuicari
genitiv-dativțuicaruluițuicarilor
vocativțuicarulețuicarilor
articulatțuicarulțuicarii

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică