țuicăreală
/ʦuj.kə're̯a.lə/Etimologie
Din a (se) țuicări + sufixul -eală.
Definiții
- faptul de a se țuicări; țuicuială.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | țuicăreală | țuicăreli |
| genitiv-dativ | țuicărelii | țuicărelilor |
| vocativ | țuicăreală | țuicărelilor |
| articulat | țuicăreala | țuicărelile |