țoluț
/ʦo'luʦ/Etimologie
Din țol + sufixul -uț.
Definiții
- (pop.) diminutiv al lui țol.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | țoluț | țoluțuri |
| genitiv-dativ | țoluțului | țoluțurilor |
| vocativ | țoluțule | țoluțurilor |
| articulat | țoluțul | țoluțurile |
Din țol + sufixul -uț.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | țoluț | țoluțuri |
| genitiv-dativ | țoluțului | țoluțurilor |
| vocativ | țoluțule | țoluțurilor |
| articulat | țoluțul | țoluțurile |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică