țigănel
/ʦi.gəˈnel/Etimologie
Din țigan + sufixul -el.
Definiții
- țigănuș.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | țigănel | țigănei |
| genitiv-dativ | țigănelului | țigăneilor |
| vocativ | țigănelule | țigăneilor |
| articulat | țigănelul | țigăneii |
Din țigan + sufixul -el.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | țigănel | țigănei |
| genitiv-dativ | țigănelului | țigăneilor |
| vocativ | țigănelule | țigăneilor |
| articulat | țigănelul | țigăneii |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică