țigăncuță
/ʦi.gənˈku.ʦə/Etimologie
Din țigancă + sufixul -uță.
Definiții
- țigăncușă.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | țigăncuță | țigăncuțe |
| genitiv-dativ | țigăncuței | țigăncuțelor |
| vocativ | țigăncuță | țigăncuțelor |
| articulat | țigăncuța | țigăncuțele |