țicling
/ʦi'kling/Etimologie
Din germană Ziehklinge.
Definiții
- unealtă formată dintr-o lamă de oțel, prevăzută cu mâner, folosită la răzuitul parchetului; rașchetă.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | țicling | țiclinguri |
| genitiv-dativ | țiclingului | țiclingurilor |
| articulat | țiclingul | țiclingurile |