țepușă
/ʦe'pu.ʃə/Etimologie
Din țeapă + sufixul -ușă.
Definiții
- par ascuțit, țeapă; (p.restr.) vârf ascuțit al unui par.
- așchiuță.
- ghimpe, spin.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | țepușă | țepușe |
| genitiv-dativ | țepușei | țepușelor |
| vocativ | țepușă | țepușelor |
| articulat | țepușa | țepușele |