țarc
/ʦark/Etimologie
Origine necunoscută. Poate cuvânt autohton. Confer albaneză cark.
Definiții
- loc îngrădit (uneori acoperit), unde se adăpostesc sau se închid oile, vitele etc.
- îngrăditură, gard de nuiele, spini, de spini etc. în jurul unei clăi de fân pentru a o feri de vite; p. ext. suprafața împrejmuită de acest gard.
- mică îngrăditură făcută din stinghii, în care sunt ținuți copii mici când încep să umble, pentru a li se limita spațiul de deplasare.
- numele unui joc de copii.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | țarc | țarcuri |
| genitiv-dativ | țarcului | țarcurilor |
| articulat | țarcul | țarcurile |
Sinonime: 1: ocol, 2: arie; fățare