țărănime
/ʦə.rəˈni.me/Etimologie
Din țăran + sufixul -ime.
Definiții
- populația mediului sătesc ocupată nemijlocit cu cultivarea pământului și creșterea animalelor; totalitatea țăranilor, mulțime de țărani.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | țărănime | — |
| genitiv-dativ | țărănimii | — |
| vocativ | țărănime | — |
| articulat | țărănimea | — |