țăpuc
/ʦə'puk/Etimologie
Din țap + sufixul -uc.
Definiții
- (reg.) diminutiv al lui țap.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | țăpuc | țăpuci |
| genitiv-dativ | țăpucului | țăpucilor |
| vocativ | țăpucule | țăpucilor |
| articulat | țăpucul | țăpucii |
Din țap + sufixul -uc.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | țăpuc | țăpuci |
| genitiv-dativ | țăpucului | țăpucilor |
| vocativ | țăpucule | țăpucilor |
| articulat | țăpucul | țăpucii |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică