țăndări
/ʦən.də'ri/Etimologie
Din țandără.
Definiții
- (v.tranz.) a face țăndări; a sfărâma în bucăți.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | țăndărea | țăndăreau |
Din țandără.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | țăndărea | țăndăreau |
Din dialectul săsesc zänder (< germană Zunder), maghiară candra.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | țandără | țăndări |
| genitiv-dativ | țăndării | țăndărilor |
| vocativ | țandără | țăndărilor |
| articulat | țandăra | țăndările |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică