țăhni
/ʦəh'ni/Etimologie
Din țah + sufixul (ă)ni.
Definiții
- (v.intranz.) (reg.; despre câini) a lătra cu întreruperi (mai ales urmărind sălbăticiunile sau vânatul); a chefni.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | țăhnea | țăhneau |
Din țah + sufixul (ă)ni.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | țăhnea | țăhneau |
Din a țăhni.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | țăhnit | țăhnituri |
| genitiv-dativ | țăhnitului | țăhniturilor |
| vocativ | țăhnitule | țăhniturilor |
| articulat | țăhnitul | țăhniturile |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică