țârică
/ʦɨ'ri.kə/Etimologie
Din țâră + sufixul -ică.
Definiții
- (reg.) diminutiv al lui țâră; țârucă, țârișoară.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | țârică | — |
| genitiv-dativ | țâricii | — |
| vocativ | țârică | — |
| articulat | țârica | — |
Din țâră + sufixul -ică.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | țârică | — |
| genitiv-dativ | țâricii | — |
| vocativ | țârică | — |
| articulat | țârica | — |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică