țâpuritură
/ʦɨ.pu.ri'tu.rə/Etimologie
Din a țâpuri + sufixul -ătură.
Definiții
- (reg.) strigătură specifică în cântecele maramureșene.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | țâpuritură | țâpurituri |
| genitiv-dativ | țâpuriturii | țâpuriturilor |
| vocativ | țâpuritură | țâpuriturilor |
| articulat | țâpuritura | țâpuriturile |