șutitoare
/ʃu.ti'to̯a.re/Etimologie
Din șutitor.
Definiții
- (arg.) hoață.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | șutitoare | șutitoare |
| genitiv-dativ | șutitoarei | șutitoarelor |
| vocativ | șutitoareo | șutitoarelor |
| articulat | șutitoarea | șutitoarele |
Din șutitor.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | șutitoare | șutitoare |
| genitiv-dativ | șutitoarei | șutitoarelor |
| vocativ | șutitoareo | șutitoarelor |
| articulat | șutitoarea | șutitoarele |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică