← înapoi la căutare

șușui

/ʃu.ʃu'i/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Formație onomatopeică.

Definiții

  1. (v.intranz.) a produce un zgomot asemănător cu foșnetul frunzelor; a foșni.
  2. (v.intranz.) a liniști sau a adormi un copil prin repetarea prelungită și monotonă a sunetului „ș”.
  3. (v.tranz.) a spune ceva în șoaptă; a șopti.

Declinare

CazSingularPlural
verbșușueașușueau

șușuit

/ʃu.ʃu'it/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru

Etimologie

Din a șușui.

Definiții

  1. faptul de a șușui; zgomot produs de cineva sau de ceva care șușuie; șușuială, șușuitură.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativșușuitșușuite
genitiv-dativșușuituluișușuitelor
vocativșușuituleșușuitelor
articulatșușuitulșușuitele

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică