ștrudel
/'ʃtru.del/Etimologie
Din germană Strudel.
Definiții
- plăcintă preparată dintr-o foaie de aluat, răsucită în formă de sul, cu o umplutură dulce (mere, nuci etc.).
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | ștrudel | ștrudele |
| genitiv-dativ | ștrudelului | ștrudelelor |
| articulat | ștrudelul | ștrudelele |