ștoluire
/ʃto.lu'i.re/Etimologie
Din ștolui.
Definiții
- acțiunea de a ștolui și rezultatul ei.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | ștoluire | ștoluiri |
| genitiv-dativ | ștoluirii | ștoluirilor |
| articulat | ștoluirea | ștoluirile |
Din ștolui.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | ștoluire | ștoluiri |
| genitiv-dativ | ștoluirii | ștoluirilor |
| articulat | ștoluirea | ștoluirile |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică