știft
/ʃtift/Etimologie
Din germană Stift.
Definiții
- cui mic (de lemn), fără cap, folosit în cizmărie pentru a fixa talpa încălțămintei.
- tijă metalică cilindrică sau conică, folosită la îmbinarea a două piese de metal; spin.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | știft | știfturi |
| genitiv-dativ | știftului | știfturilor |
| vocativ | știftule | știfturilor |
| articulat | știftul | știfturile |