ștergar
/ʃter'gar/Etimologie
Din a șterge + sufixul -ar.
Definiții
- bucată dreptunghiulară de pânză, uneori cu broderii sau cu franjuri, care servește ca prosop sau ca podoabă în casele țărănești; ștergătoare, ștergură.
- maramă.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | ștergar | ștergare |
| genitiv-dativ | ștergarului | ștergarelor |
| vocativ | ștergarule | ștergarelor |
| articulat | ștergarul | ștergarele |