șteap
/ʃte̯ap/Etimologie
Din germană Stab.
Definiții
- parte inferioară a unor tulpini de plante, care rămân după cosit sau după tăiat.
- bucățică subțire și ascuțită, desprinsă din tulpina unor plante sau dintr-un corp (scândură sau alt material); țepușă.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | șteap | ștepi |
| genitiv-dativ | șteapului | ștepilor |
| articulat | șteapul | ștepii |