ștanțare
/ʃtan'ʦa.re/Etimologie
Din ștanța.
Definiții
- acțiunea de a ștanța și rezultatul ei.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | ștanțare | ștanțări |
| genitiv-dativ | ștanțării | ștanțărilor |
| articulat | ștanțarea | ștanțările |
stanțare
/stan'ʦa.re/Etimologie
Din stanța.
Definiții
- acțiunea de a stanța și rezultatul ei.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | stanțare | stanțări |
| genitiv-dativ | stanțării | stanțărilor |
| articulat | stanțarea | stanțările |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică