șpiț
/ʃpiʦ/Etimologie
Din germană Spitze.
Definiții
- unealtă formată dintr-o bară de oțel, ascuțită la vârf, cu ajutorul căreia se prelucrează piatra.
- vârf sau muchie ascuțită a unui obiect.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | șpiț | șpiți |
| genitiv-dativ | șpițului | șpiților |
| articulat | șpițul | șpiții |