șperțară
/ʃper'ʦa.rə/Etimologie
Din șperțar.
Definiții
- persoană care obișnuiește să primească sau să pretindă șperț.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | șperțară | șperțare |
| genitiv-dativ | șperțarei | șperțarelor |
| vocativ | șperțaro | șperțarelor |
| articulat | șperțara | șperțarele |