șorțuleț
/ʃor.ʦu'leʦ/Etimologie
Din șorț + sufixul -uleț.
Definiții
- diminutiv al lui șorț.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | șorțuleț | șorțulețe |
| genitiv-dativ | șorțulețului | șorțulețelor |
| vocativ | șorțulețule | șorțulețelor |
| articulat | șorțulețul | șorțulețele |