șopteală
/ʃop'te̯a.lə/Etimologie
Din a șopti + sufixul -eală.
Definiții
- faptul de a șopti; șușoteală.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | șopteală | șopteli |
| genitiv-dativ | șoptelii | șoptelilor |
| vocativ | șopteală | șoptelilor |
| articulat | șopteala | șoptelile |