șopărcăire
/ʃo.pər.kə'i.re/Etimologie
Din șopărcăi.
Definiții
- acțiunea de a șopărcăi și rezultatul ei.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | șopărcăire | șopărcăiri |
| genitiv-dativ | șopărcăirii | șopărcăirilor |
| articulat | șopărcăirea | șopărcăirile |
Din șopărcăi.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | șopărcăire | șopărcăiri |
| genitiv-dativ | șopărcăirii | șopărcăirilor |
| articulat | șopărcăirea | șopărcăirile |
Din șopârcăi.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | șopârcăire | șopârcăiri |
| genitiv-dativ | șopârcăirii | șopârcăirilor |
| articulat | șopârcăirea | șopârcăirile |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică