șoșoi
/ʃo.ʃo'i/Etimologie
Formație onomatopeică.
Definiții
- (v.intranz. și tranz.) a vorbi în șoaptă; a șopti.
- (v.tranz.) a spune, comunica ceva încet.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | șoșoea | șoșoeau |
Formație onomatopeică.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | șoșoea | șoșoeau |
Din a șoșoi.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | șoșoit | șoșoituri |
| genitiv-dativ | șoșoitului | șoșoiturilor |
| vocativ | șoșoitule | șoșoiturilor |
| articulat | șoșoitul | șoșoiturile |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică