șlefuitor
/ʃle.fu.i'tor/Etimologie
Din a șlefui + sufixul -tor.
Definiții
- persoană specializată în șlefuire.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | șlefuitor | șlefuitori |
| genitiv-dativ | șlefuitorului | șlefuitorilor |
| vocativ | șlefuitorule | șlefuitorilor |
| articulat | șlefuitorul | șlefuitorii |