șinui
/ʃi.nu'i/Etimologie
Din șină + sufixul -ui.
Definiții
- (v.tranz.) a pune șine (la o roată de lemn, p.ext. la un vehicul), a fereca.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | șinuea | șinueau |
Din șină + sufixul -ui.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | șinuea | șinueau |
Din a șinui.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | șinuit | șinuite |
| genitiv-dativ | șinuitului | șinuitelor |
| vocativ | șinuitule | șinuitelor |
| articulat | șinuitul | șinuitele |
Din a șinui.
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică