șicană
/ʃi'ka.nə/Etimologie
Din franceză chicane.
Definiții
- acțiune prin care cineva sâcâie, agasează pe altcineva cu cereri și cu pretenții neîndreptățite; sâcâială fără motiv.
- pricină neîntemeiată, subtilitate falsă; tertip, alibi.
- obstacol (de forme diferite) montat pe circuitul unui fluid pentru a-i micșora viteza, pentru a-i imprima un drum ocolit sau pentru a-i uniformiza debitul, dându-i astfel posibilitatea să se răcească, să depună suspensiile pe care le poartă etc.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | șicană | șicane |
| genitiv-dativ | șicanei | șicanelor |
| vocativ | șicană | șicanelor |
| articulat | șicana | șicanele |