ședințoman
/ʃe.din.ʦo'man/Etimologie
Din ședință + sufixul -oman.
Definiții
- (ir.) persoană care are mania de a convoca multe ședințe, de a discuta mult în cadrul acestora.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | ședințoman | ședințomani |
| genitiv-dativ | ședințomanului | ședințomanilor |
| vocativ | ședințomanule | ședințomanilor |
| articulat | ședințomanul | ședințomanii |