șah

Etimologie

Din turcă şah < limba persană şah ("rege").

Definiții

1. titlu purtat de suveranii Iranului, corespunzător titlului de împărat; persoană care are acest titlu
2. joc de origine orientală care se dispută între două persoane, pe o tablă împărțită în 64 de pătrățele, alternativ albe și negre, cu 32 de piese, mișcate după anumite reguli, scopul final fiind câștigarea regelui adversarului.
3. situație în cursul jocului definit, în care regele uneia dintre părți este atacat de o piesă a adversarului.

Exemple

• Șahul Iranului.
• Jocul de șah.

Declinare

Sinonime: șahinșah, (înv.) șatrange, (franțuzism înv.) eșec