șacal
/ʃa'kal/Etimologie
Din franceză chacal, care provine din turcă çakal. Inevitabil din persană شغال (šağâl) < sanscrită सृगाल (sṛgālá).
Definiții
- (zool.) (Canis aureus) mamifer carnivor sălbatic asemănător cu lupul, dar mai mic decât acesta, cu coada mai scurtă și cu botul ascuțit, care trăiește în nordul Africii, în sudul Asiei și în sudul Europei și se hrănește cu animale mici și cu hoituri.
- (fig.) epitet pentru o persoană rapace, hrăpăreață, josnică.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | șacal | șacali |
| genitiv-dativ | șacalului | șacalilor |
| vocativ | șacalule | șacalilor |
| articulat | șacalul | șacalii |