șătruță
/ʃə'tru.ʦə/Etimologie
Din șatră + sufixul -uță.
Definiții
- diminutiv al lui șatră.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | șătruță | șătruțe |
| genitiv-dativ | șătruței | șătruțelor |
| vocativ | șătruță | șătruțelor |
| articulat | șătruța | șătruțele |
Din șatră + sufixul -uță.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | șătruță | șătruțe |
| genitiv-dativ | șătruței | șătruțelor |
| vocativ | șătruță | șătruțelor |
| articulat | șătruța | șătruțele |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică