învrăjbitor
/ɨn.vrəʒ.bi'tor/substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen masculin
Definiții
- persoană care seamănă vrajbă, dușmănie, care ațâță la ură.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | învrăjbitor | învrăjbitori |
| genitiv-dativ | învrăjbitorului | învrăjbitorilor |
| vocativ | învrăjbitorule | învrăjbitorilor |
| articulat | învrăjbitorul | învrăjbitorii |
învrăjbitor
/ɨn.vrəʒ.bi'tor/adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid
Etimologie
Din a învrăjbi + sufixul -tor.
Definiții
- care seamănă vrajbă, dușmănie, care ațâță la ură.