← înapoi la căutare

învrăjbitor

/ɨn.vrəʒ.bi'tor/
adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid

Etimologie

Din a învrăjbi + sufixul -tor.

Definiții

  1. care seamănă vrajbă, dușmănie, care ațâță la ură.

învrăjbitor

/ɨn.vrəʒ.bi'tor/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen masculin

Definiții

  1. persoană care seamănă vrajbă, dușmănie, care ațâță la ură.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativînvrăjbitorînvrăjbitori
genitiv-dativînvrăjbitoruluiînvrăjbitorilor
vocativînvrăjbitoruleînvrăjbitorilor
articulatînvrăjbitorulînvrăjbitorii

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică