învălurare
/ɨn.və.lu'ra.re/Etimologie
Din a învălura.
Definiții
- acțiunea de a (se) învălura și rezultatul ei; ondulare, frământare.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | învălurare | învălurări |
| genitiv-dativ | învălurării | învălurărilor |
| vocativ | învălurare | învălurărilor |
| articulat | învălurarea | învălurările |