← înapoi la căutare

învălui

/ɨn.və.lu'i/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din în + val + sufixul -ui (influențat semantic de văl).

Definiții

  1. (v.tranz. și refl.) a (se) acoperi cu un văl, cu o învelitoare; a (se) înveli, a (se) înfășura.
  2. (v.tranz.) (fig.) a cuprinde ceva cu privirea.
  3. (v.tranz. și refl.) (despre foc) a arde sau a face să ardă mocnit; a (se) micșora.
  4. (v.tranz.) a înconjura, a încercui o unitate inamică.

Declinare

CazSingularPlural
verbînvălueaînvălueau

învăluit

/ɨn.və.lu'it/
adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid

Etimologie

Din a învălui.

Definiții

  1. înfășurat, învelit, acoperit; (fig.) (despre voci, sunete etc.) voalat.
  2. încercuit, înconjurat, împresurat.
  3. (fig.) copleșit (de griji); absorbit (de treburi), foarte ocupat.

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică