învălmășeală
/ɨn.vəl.mə'ʃe̯a.lə/Etimologie
Din a (se) învălmăși + sufixul -eală.
Definiții
- îngrămădire dezordonată de lucruri sau de ființe; forfoteală a unei mulțimi; neorânduială; (p.ext.) zgomot mare, zarvă.
- (fig.) confuzie, zăpăceală.
- luptă, încăierare, învălmășag.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | învălmășeală | învălmășeli |
| genitiv-dativ | învălmășelii | învălmășelilor |
| vocativ | învălmășeală | învălmășelilor |
| articulat | învălmășeala | învălmășelile |