învățare
/ɨn.və'ʦa.re/Etimologie
Din a învăța.
Definiții
- acțiunea de a (se) învăța și rezultatul ei; instruire, învățătură, studiu, învățat.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | învățare | învățări |
| genitiv-dativ | învățării | învățărilor |
| vocativ | învățare | învățărilor |
| articulat | învățarea | învățările |