învâltori
/ɨn.vɨl.to'ri/Etimologie
Din în + vâltoare.
Definiții
- (v.refl.) (reg.) a se ridica în vârtejuri; a se învolbura.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | învâltorea | învâltoreau |
Din în + vâltoare.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | învâltorea | învâltoreau |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică