înturnare
/ɨn.tur'na.re/Etimologie
Din a (se) înturna.
Definiții
- acțiunea de a (se) înturna și rezultatul ei; întoarcere, revenire, înturnat.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | înturnare | înturnări |
| genitiv-dativ | înturnării | înturnărilor |
| vocativ | înturnare | înturnărilor |
| articulat | înturnarea | înturnările |