întrunire
/ɨn.tru'ni.re/Etimologie
Din a (se) întruni.
Definiții
- acțiunea de a (se) întruni și rezultatul ei; reuniune, adunare (de oameni).
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | întrunire | întruniri |
| genitiv-dativ | întrunirii | întrunirilor |
| vocativ | întrunire | întrunirilor |
| articulat | întrunirea | întrunirile |