întemeiere
/ɨn.te.me'je.re/Etimologie
Din a întemeia.
Definiții
- acțiunea de a (se) întemeia și rezultatul ei; înființare, instituire, fundare.
- (fig.) consolidare.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | întemeiere | întemeieri |
| genitiv-dativ | întemeierii | întemeierilor |
| vocativ | întemeiere | întemeierilor |
| articulat | întemeierea | întemeierile |