întări

Etimologie

Din în + tare.

Definiții

1. (v.refl.) a se face (mai) tare, (mai) rigid, a (se) indura; a deveni (mai) dens.
2. (v.tranz.) a mări rezistența unei piese, a unui sistem tehnic etc.
3. a fortifica un loc, o poziție strategică; a baricada.
4. (v.tranz. și refl.) a face să prindă sau a prinde puteri (de obicei după o boală), a face să-și recapete sau a-și recăpăta puterile; a (se) întrema, a (se) înzdrăveni.
5. a deveni mai mare, mai puternic; a se dezvolta.
6. (fig.) a reconforta, a da puteri fizice sau morale.
7. (v.tranz. și refl.) a (se) consolida.
8. (v.tranz.) a confirma, a adeveri (o convingere, o bănuială).
9. a accentua o linie, un contur etc.
10. (v.tranz.) a legaliza o acțiune, un act.
11. (v.refl.) (despre fenomene atmosferice) a se înteți, a se intensifica.
12. forma de persoana a III-a singular la perfect simplu pentru întări.

Exemple

• A întări valoarea unei mărimi fizice.
• S-a întărit în lupte.
• Au întărit relațiile de prietenie.
• Aceasta i-a întărit faima.

Declinare

Sinonime: 1: solidifica, durifica, 2: (se) amplifica, (se) intensifica, (se) mări, (se) potența, 3: fortifica, bătători, 4: (se) fortifica, (fig.) (se) căli, (se) oțeli, întrema, 5: (se) consolida, (se) strânge, (fig.) (se) cimenta, 7: consolida, (înv.) statornici, 9: accentua, 10: legaliza, 11: intensifica

Antonime: a întări: (se) înmuia, (se) răblăji, slăbi, a se întări: se moleși

Etimologie

Din întări.

Definiții

1. forma de persoana a I-a singular la imperfect pentru întări.
2. forma de persoana a I-a plural la imperfect pentru întări.