întâmpinare
/ɨn.tɨm.pi'na.re/Etimologie
Din a întâmpina.
Definiții
- acțiunea de a întâmpina și rezultatul ei.
- (spec.) contestație, obiecție în justiție.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | întâmpinare | întâmpinări |
| genitiv-dativ | întâmpinării | întâmpinărilor |
| vocativ | întâmpinare | întâmpinărilor |
| articulat | întâmpinarea | întâmpinările |